Auzim adesea corelatia intre deces si doliu, iar despre cei care au pierdut un om drag se spune ca sunt indoliati. Sensul acestui cuvant este profund si se refera atat la durerea fizica si psihica, la doliul ce se exprima vizibil, cat si ceea ce tine de durerea sufleteasca. A devenit si o traditie ca la propriu sa fie afisat doliu, la casa defunctului, cat si prin tinuta purtata de familie si cei care participa la evenimentul funerar.

La origini, cuvantul in sine vine din latina, de la verbul doleo, dolere, prin traducere insemnand a jeli sau a plange. In ceea ce priveste doliul exterior, ca semn privind pierderea unei persoane, ne referim la doliu la imbracamintea de culoare neagra si toate accesoriile corelate. In sens restrans este vorba de o panza neagra ce se pune deasupra usii, la intrarea in casa defunctului, precum si la banda textila neagra purtata de familia indoliata in piept cel mai adesea, chiar si dupa evenimentul funerar.

Doliu, tinuta obligatorie

Nu exista o dogma religioasa care sa reglementeze clar ca trebuie purtate haine negre, doliu. Este mai mult o traditie si un simbol puternic pe care oamenii prefera sa il respecte cu sfintenie, pentru ca in fapt aceasta este si starea lor de spirit, de durere profunda precum non culoarea, negru.

Traditia spune ca cei din familie, rudele de gradul intai, vor purta doliu cel putin 40 de zile, cel mult un an de la decesul unui membru. Simbolistica celor 40 de zile tine de zilele pana la judecata de apoi, pana cand sufletul trece prin toate etapele si i se decide odihna vesnica. Desigur ca nimeni si nimic nu limiteaza in a purta doliu si mai mult de un an. In plus, in cazul barbatilor din familie, tot ca semn de doliu este si purtarea de barba vreme de 40 de zile cel putin.

La origini, despre doliu se spune ca a existat inca din perioada Vechiului Testament. Evreii purtau si ei doliu, ba chiar isi rupeau hainele, purtau saci si isi puneau cenusa in cap. O astfel de practica este insa exagerata si mai mult decat atat, in viziunea Bisericii Ortodoxe se considera ca moartea este doar o alta etapa, o trecere intr-o alta dimensiune, cand sufletul doar se desprinde de trup. Din aceste considerente este necesar sa traim cu decenta momentele de doliu si nu exagerat asa cum se intampla in perioada evreilor.

Interdictii asociate cu doliul

Aceasta perioada vine deopotriva si cu restrictii, vazute mai degraba ca forme de respect pentru pierderea suferita. Eventuale asa zise interdictii nu trebuie traite cu greutate si vazute ca limite. Este inoportun pentru familia indoliata sa participe la evenimente cu fast, cu dans si muzica in perioada privegherii sau imediat dupa inmormantare. Traditia spune ca un an sunt interzise astfel de distractii.

De asemenea, in familia indoliata nu se vor organiza nunti sau alte petreceri, pana cand nu se va implini un an de la decesul membrului de familie.

Exista numeroase traditii si superstitii legate de doliu, iar acestea pot varia de la regiune la regiune sau chiar tinand cont de cultul religios din care face parte fiecare. Preferati sa intrebati de preotul paroh de a carei biserica apartineti despre acest subiect. Cat despre doliul la propriu regasiti si in cadrul magazineleor noastre Rarox doliu de cumparat, din lista de accesorii funerare.

! Doliul se poarta incepand cu prima zi post mortem, chiar si pana cand incepeti pregatirile de inmormantare.

! Doliul afisat la usa la casa defunctului nu este obligatoriu, ci tine mai degraba de o traditie. In unele zone ale tarii se pastreaza si preferinta ca pe aceasta panza neagra sa fie scris cu alb I.N.R.I. precum pe crucea de lemn a defunctului.